Stau in fata unei oglinzi. Poate cea mai mare care a existat vreodata. De aici, din coltul meu, pot vedea fiecare om si fiecare floare de pe Pamant.
Pare aceeasi lume in care am trait dintotdeauna, dar ceva nu este la fel fiind ca in fata oglinzii supravietuie doar adevarul, sinceritatea si constiinta. Vad doua fetite care povestesc si rad impreuna. Nu le pot auzi caci oglinda e muta. Una dintre ele este frumoasa si imbracata cu gust. Cealalta nu este la fel de frumoasa si nici la fel de bine imbracata, dar in oglinda straluceste, chipul ei este mai frumos decat al prietenei sale, iar hainele arata mai bine ca niciodata. Prietena sa in schimb, are o privire intunecata. Brusc nu mai este la fel de frumoasa. Daca ma intorc spre ele vad doar doua fetite care povestesc si rad impreuna, parca ar fi c ele mai bune prietene.
Pe un bulevard aglomerat, un domn inearca sa isi inchida portofelul, dar nu poate. Este prea plin. Scoate cateva bancnote si i le intinde unei cersetoare. Ce om generos! Nu ai zice ca fata lui este atat de intunecata, iar privirea plina de dezgust la vederea femeii care imparte o felie de paine cu cainele sau. Insa cainele latra amenintator.
Oare si el vede lumea printr-o oglinda?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru ca mi-ati spus parerea dumneavoastra!