miercuri, 16 octombrie 2013

Asa vad eu biblioteca viitorului...



             Imi este greu sa ma gandesc la o biblioteca din viitor. Nu pentru ca nu as putea sa imi imagiez una, ci pentru ca imi vine greu sa ma desprind de frumoasa imagine a bibliotecilor contemporane: rafturi incarcate de carti.
              O carte cu pagini si coperta, pe care o poti auzii cum suspina de bucurie cand ochii tai au mai trecut de o pagina. Ea poate sta vesnic pe un raft, o poti privi, admira; nu te va lasa niciodata sa o uiti. Atunci o scanteie parca se aprinde in tine, povestile reinvie pentru o clipa...




              In schimb o carte electronica, un ecran frumos luminat care gazduieste mii de carti intr-o singura fila ce farmec mai are? Este poate chiar mai mica decat o singura carte, mai usoara, mai interesanta, mai usor de folosit. Dar ce este atat de greu si plictisitor in a oferi fiecarei carti locul cuvenit pe un raft, in a rasfoi tu insuti o carte fara ajutorul unui buton? O sala mica in care incap multi oameni...exact ca si o carte electronica; asa vad eu biblioteca viitorului. Cate un eBook la fiecare masa...un om plictisit care cauta in meniul infinit cartea dorita, o citeste, ii place si apoi o uita, se pierde printre multe altele si isi continua drumul. Bibliotecara? Acesti oameni nu au mai auzit demult de acest cuvant...caci  nu mai e nevoie de cineva care sa ii indrume prin labirintul cartilor. Acum nu mai exista niciun labirint, nicio nelamurire, totul este foarte clar si poate acest lucru este si cel care distruge tot farmecul. Copertile groase, mari sunt acum la fel ca si cele mici si sterse, o imagine pe un ercran al unui viitor pe care nu vreau sa il cunosc.
                 Mie imi place sa ma "impiedic" de cartile mele in fiecare dimineata, sa imi intes camera pana ce nu voi mai avea nici macar eu loc, dar sa le privesc inainte de culcare, sa le rasfoiesc ori de cate ori mi se face dor de povestile lor nemuritoare. Le privesc cum timpul isi lasa amprenta pe paginile lor tot mai fragile si mai aurii si apoi ma privesc pe mine in oglinda. Parca si eu arat diferit, m-am schimbat, la fel ca toate lucrurile din Univers. Dar e  un lucru ce nu vreau sa se schimbe: biblioteca...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va multumesc pentru ca mi-ati spus parerea dumneavoastra!